Trecura doua saptamani in care visele mele cu acel baiat misterios au continuat,in toate eram fericita ca era langa mine,ne sarutam reuseam sa vad ca are parul inchis la culoare dar de fiecare data cand urma sa ii vad chipul ba eram trezita de mama ba de alarma...
Azi e vineri,e din ce in ce mai frig in Londra dar totusi azi a iesit soarele.
M-am ridicat din pat si m-am dus jos sa mananc...azi nu aveam niciun plan,temele pentru scoala le primeam de la Mel si le trimiteam pe mail profesorilor,imi era mai usor asa....macar nu trebuia sa le spun tuturor ce s-a intamplat cu mine.
Dupa ce am luat micul dejun mama pleca...iar eram singura in casa...mi-am luat telefonul si am sunat-o pe Daiana.
"Daiana...hey!"am spus dupa ce raspunse
"Buna,ce faci?Esti mai bine?"
"Da,sunt...sper...nu poti veni pe la mine ?"
"Of chiar nu pot acum...dar ce zici sa vii tu la mine peste vreo ora?"
"Ok...ne vedem la tine atunci."
Bun deci trebuie sa merg sa ma pregatesc ....imi va lua o ora sa ma termin ...
Am facut un dus si mi-am luat o tinuta cat mai lejera ,mi-am intins parul si l-am lasat sa-mi cada pe spate.
Inainte de a-mi termina machiajul am sunat dupa taxi care ajunse in 4 minute,exact la fix cand eram si eu gata.
Am urcat in taxi,i-am spus adresa soferului si am pornit la drum spre casa Daianei in celalalt capat al orasului.Dupa vreo 20-30 de minute am ajuns la ea..finally.
Am platit si am coborat,Daiana deschise usa cand eu pasisem pe veranda
"Ai ajunssss"spuse imbratisandu-ma si luandu-ma de mana grabindu-se spre living
"Auzi ce e cu atata graba?"
"Vei vedea..."zambi ea
In living se afla un baiat brunet stand in picioare si asteptandu-ne...
"Ei,stii cine e?"intreba ea
El statea zambind in fata mea ...imi parea cunoscut....de cand il vazusem inimaa mi-o luase razna imi batea foarte tare si simteam ca imi vine sa lesin de emotii....cine e?imi e cunoscut gandeam eu
"Nu ma recunosti?"spuse el apropiindu-se
NU se poate,vocea aceea...imi e cunoscuta o aud in toate visele mele,el e...
Mi-am dus mana stanga la gura pt a-mi masca uimirea,se uitau la mine fara sa spuna nimic.
"Cred ca stiu cine esti"simteam ca ochii mi se umezesc
"Cine?"spuse zambind luandu-mi mana intr-a lui
"Tu esti baiatul din visele de care i-am spus Daianei,tu esti Zayn cel pe care l-am iubit....si il iubesc "acele ultime cuvinte le scosesem din adancul inimii,il priveam de parca nu il mai vazusem niciodata,dar nu era adevarat il cunosteam foarte bine si el pe mine,acum nu imi mai pasa de nimeni altcineva era acolo,si Daiana in ultimele zile imi spusese cat de mult a intrebat-o de mine,mama nu avea dreptate,el nu ma facea sa sufar,ci ma facea fericita. La auzirea cuvintelor mele el ma imbratisa cat putu el de tare,ma saruta pe gat si imi sopti "Si eu te iubesc love" mi-am lipit nasul de umarului lui ...parfumul acela pe care il simteam in nari dimineata era tot al lui...toate amintirile din ultima vreme erau legate de el.Inca imbratisati mi-am inchis ochii iar in loc de negrul peopelor mele eu vedeam amintirile cu el,prima intalnire la concert,prima noapte petrecuta cu el,dulcile sarutari,serile in care ne uitam la filme sau ascultam muzica,totul mi-a revenit in minte in doar cateva secunde.
Daiana asezata pe canapea incepu sa planga,ne-am oprit din imbratisat si ne-am apropiat de ea
"De ce plangi?"am intrebat-o
"Pentru ca sunteti iar impreuna,si ma bucura acest lucru"
"Aww"am imbratisat-o "Multumita tie"
"Da,daca nu erai tu nu stiam nimic de ce i s-a intamplat inimii mele,o pierdeam"
"Of doamne regret ce am facut saptamanile trecute nu a fost cu intentie"m-am uitat eu spre el cu ochii inlacrimati
"Am auzit de atentia lui Nathan..."spuse privindu-mi ochii atent
"Da...mi-a fost de ajutor....si parintilor mei dar nu simt nimic pentru el,crede-ma"
"Te cred"zambi pupandu-mi fruntea "Cred ca acum e timpul ca noi sa mergem undeva sa vorbim,ce zici love?"
"Da....Daiana vorbim mai tarziu,bine?"
"Sigur mergeti ,mergeti"zambi ea
Am iesit din casa tinandu-ne de mana si am mers pe jos pana la masina lui care era pe urmatoarea strada.
Eram tacuti,doar ne priveam doar din cand in cand si ne zambeam.
In masina porni radio-ul si incepu sa rada "Cunosti melodia?"
"Da,e a ta"am raspuns fara sa stau pe ganduri
"Da iubito,incetul cu incetul iti amintesti "
"Tot ce are legatura cu tine imi amintesc"i-am zambit
Dupa ce parca masina in fata casei cobori si am intrat in casa.
"Iti amintesti si casa mea?"intreba dandu-mi un pahar de apa
"Da"
"Dar de un lucru nu cred ca iti amintesti"se intrista
"Ce?"
"Un dar de la mine..."
"Poi eu nu am primit doar un dar de la tine ci mai multe...la care te referi?"
"Unul primit de ziua ta...in Paris...mai exact in turnul Eiffel" ma stranse el in brate "Hai gandeste-te"
"Inelul?"am raspuns
"Da...unde e?"
"Nu stiu....nu l-am avut saptamanile acestea"Of doamne de cate ori ma uitam la mana mea stanga mi se parea ca lipseste ceva,bineinteles...
"Eu stiu unde e"spuse zambind
"Unde?"am zambit si eu..
"Poi cauta-l "
"Unde sa il caut?"
"E pus intr-un loc sigur..."
"NU-mi spune ca e..."
"NU...nici chiar asa....dar e ?Unde?"
"Pe lantisorul tau?"
"Exact love"vroia sa ma sarute insa se opri"Stai prima data sa pun inelul la locul lui"
"Bine.."am zambit
"Promite-mi ca nu il mai dai jos "
"Nu eu l-am dat"
"Stiu Daiana l-a dat si azi mi l-a dat mie...in fine dar promite-mi"
"Iti promit"
Dupa ce imi puse inelul ma saruta incet dar foarte pasional,ma simteam in al noua-lea cer.
"Mi-ai lipsit mult"spuse indreptandu-ne spre canapea
"Si tu mie..."
"Data viitoare vii cu mine,ca vrei ca nu vrei e obligatoriu"spuse si ma saruta pasional
"Nu va fi varianta ca nu vreau,normal ca ma duc..."
"Te iubesc...esti viata mea fara tine nu pot sa traiesc"imi sopti
"Si eu te iubesc,vezi daca pleci imi pierd mintile dar tot doar de tine imi amintesc"am zambit
"Vrei sa ne uitam la un film?"
"Da...ce zici de The Notebook?Ne cam seamana povestile..."
"Nu vreau sa se termine la fel a noastra."
"Nu se va termina asa....va fi un final mai fericit"
"Bineinteles"
Am urmarit filmul si am adormit pe canapea in bratele baiatului pe nu voi inceta niciodata sa il iubesc...




Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu