Capitolul 38:Our parents are our friends

"Nu se poate!!!!Tu vorbesti serios???"
"Foarte serios,mama si-a gasit acolo de lucru si mergem de luna viitoare,deja numar zilele!"
"Awww...ce veste buna,apropo stiai ca si Jessie vine tot luna viitoare in Londra??"
"Mda,cam stiu,vom ateriza in aceeasi zi pot spune...mamele noastre vor lucra in acelasi loc..."
"Cat ma bucur!!!Deci acum cu siguranta voi dormi happy si linistita"
"Si eu,hai ca te las,e foarte tarziu si maine am test la bio...noapte buna"
"Mersi la fel,si succes la test!"
"Mersii,ceauuu"
Am pus telefonul pe birou,iar eu m-am tolanit pe pat,nu aveam somn...eram prea fericita....prietenele imi veneau in Londra,puteam insfarsit sa consider  Londra casa mea...doar ca din pacate mai erau 2 luni jumatate pana era lungul turneu al baietilor care imi sterse zambetul de pe fata...
~

Nici nu mi-am dat seama ca adormisem,dimineata ma trezisem imbracata in hainele de aseara....m-am uitat la ceas si,o! nu era deja 7:30...cum de nu ma trezise mama????Am sarit din pat ca arsa,mi-am luat o pereche de blugi,un pulover ,si o geaca aa si sa nu uit de uggs ,am pus caietele orelor din orar si am fugit spre scoala.
*La scoala*


"Unde ai fost la prima ora??"intreba Helena cand ma gasise pe coridoare in pauza
"Shhh...am uitat sa pun ceasul sa sune,mama nu m-a trezit...si a trebuit sa vin pe jos...."
"Ce naspa,ai auzit vestile?"
"Da,fetele vin in Londra,yuppy!"am zambit eu
"Nu....referitoare la mine...dar stai,fetele vin in Londra si eu nu stiam?"
"Upsi...acum stii...vin luna viitoare...dar ce vesti ai??"
"Sunt cu Niall!"
"What?Aww cat ma bucur pentru tine"am imbratisat-o eu
"Da.....hai sa plecam la ora,mai avem timp sa vorbim pe acest subiect"
*Dupa ore*
"Pe maine e proiectul la engleza?"am intrebat eu rasfoind caietul acasa in timp ce vorbeam cu Helena la telefon
"Pe bune?Am uitat de el....vin la tine sa il facem"
"Las ca il fac eu si il scrii in pauze...e a 4-a ora,stiu ca trebuie sa iesi in oras"
"Of,da esti the best,mersi.....dar voi incerca si eu sa scriu ceva...."
"Oke,vorbim mai spre seara...e cineva la usa"
~Trrrrr~
"Sigur ,vorbim ,pa"
"Pa"
Am ajuns in fata usii si am deschis-o
"Buna ziua,misterioaso!"
"Buna.....misteriosule....ce faci?"l-am imbratisat eu
"Am venit sa vad ce faci"incepu sa rada
"Ce bine stii minti...nu e adevarat"am zambit de asemenea
"De ce mint?"zambi,indreptandu-se spre canapeaua din living
"Pentru ca altul e motivul.....sunt sigura"
"Daca esti sigura,spune motivul"isi intinse bratele pentru a ma putea imbratisa
Zambind m-am asezat in bratele lui si i-am raspuns "Cred ca mai degraba iti era dor de mine"
Incepu sa rada si imi saruta fruntea "Mare dreptate ai"
"Stiam",mi-am ridicat capul la pieptul lui si l-am sarutat "Dar din pacate nu pot sta toata ziua asa,chiar daca vreau....trebuie sa termin un referat la  engleza...ma poti ajuta?"
"Normal ca pot sa incerc"
"Perfect,hai atunci"
Am urcat in camera mea unde urma sa stam pentru urmatoarele 3 ore...chiar a incercat sa ma ajute la referat iar majoritatea ideilor de baza erau ale lui.
"Cred ca e gata!"am zambit
"Insfarsit"ma saruta pe obraz
"Nu il terminam atat de repede fara ajutorul tau"
"Am avut si eu motive sa il termini mai repede"zambi el subtil
"Adica,ce motive?"
"Sa poti sta acum mai mult cu mine...si asa vom pierde 6 luni" dupa ce spuse acele vorbe ma intristasem,zambetul mi se sterse si incercam sa nu las lacrimile sa imi cada pe obraz
"Stiu...la acele 6 luni ma gandesc doar cu groaza,nu trebuia sa imi amintesti...."
"Hai mai bine sa schimbam subiectul....stii de noii porumbei,nu?"
"Da...."am incercat sa schitez un zambet
*Seara*


"Love, iti suna telefonul!"striga Zayn ,eu fiind in bucatarie pregatind o gustare
"Raspunde tu,orice ar fi!"dupa ce am spus acele cuvinte m-am gandit mai bine la ce am spus...adica...nu putea raspunde chiar la oricine.
"Buna,Helena"am auzit vocea lui apropiindu-se de mine "Vrea sa vorbeasca cu tine..."imi inmana telefonul
Am aprobat dand din cap si am pus telefonul la ureche"Ceau,ce faci?"
"Stii...nu am scris nimic pe maine.sper ca nu te superi....dar am fost cam ocupata si acum nu am chef sa mai scriu"incerca ea sa se scuze
"Te inteleg perfect!....Stiu cum e cu nebunii astia...."am inceput eu sa rad
"Dada,stiu.....ne vedem maine atunci,te las sa te distrezi"incepu si ea sa rada
"Bine,noapte buna"
"De ce radeai?"ma imbratisa el pe la spate
"Pentru ca a spus ceva amuzant..."incepu sa imi atinga gatul cu mici sarutari "...sii ca pot ajunge ai mei acasa..."
"Stii ca ai tai sunt in aceeasi incapere cu ai mei,nu?"imi sopti
"Ce???"m-am intors eu cu fata spre el uimita
"Da....si mama mi-a trimis mai devreme mesaj ca se inteleg perfect"
"Cum adica...ce discuta...si cum de eu nu stiam?"
"Discuta despre noi si posibil ai tai stiu de ce nu ti-au spus"imi facu el cu ochiul
"Dar....bine,ai dreptate,nu te pot invinovatii pentru ce nu mi-au spus..."
*peste 1 ora*
"Ar cam fi vremea sa merg spre casa"sopti in timp ce urmaream filmul I am number four.
"Nu poti ramane?"l-am privit trista
"Nu stiu....nu vreau sa se supere Boris"zambi el
"Bine...cum vrei tu"am raspuns insa fara sa vreau o lacrima imi cazu pe obraz iar el observa lucrul acesta
"De ce plangi?"intreba dupa ce imi sterse lacrima
"Nu plang.....sau plang?! nu stiu....cred ca gandul la acele luni ma chinuie"
"Dar nu ...nu plange,daca vrei il voi aduce la tine si.....voi mai veni cand voi avea timp acasa,promit"
"Sper ca te vei tine de promisiune...."am zambit incet
"Da"spuse si incepu sa ma sarute...